Bullyingul există dintotdeauna, doar că s-a vorbit prea puţin despre el şi consecinţele pe care le are asupra victimelor sale. În plus, viaţa în online a adus, odată cu accesul rapid la o mulţime de informaţii interesante şi comunicarea mai uşoară cu prietenii, şi metode mai facile pentru agresori, inclusiv pentru cei care erau poate mai rezervaţi în viaţa de zi cu zi.

Ce este bullyingul şi cum îl recunoşti

Cuvântul bullying nu este unul românesc şi nici nu există un cuvânt în limba română care să-i cuprindă toate sensurile. Bullying înseamnă agresiune, verbală sau fizică, repetată, făcută cu intenţie, asupra cuiva considerat mai puţin puternic sau diferit.

Bullyingul este atunci când:

• eşti luat la mişto;
• cei din jur te vorbesc pe la spate;
• alţii îţi pun porecle fără acordul tău;
• alţii refuză să vorbească cu tine;
• unii te critică constant;
• cei din jur râd de tine;

Tot bullying este şi atunci când:

• eşti bruscat fizic, îmbrâncit, tras de păr sau ciupit;
• eşti bătut.

Iar aşa-zisele motive ale agresorilor sunt pentru că, spun ei:

• eşti gras(ă) sau slab(ă);
• eşti sărac(ă);
• eşti copil din centru;
• ai o dizabilitate;
• eşti tocilar(ă) sau, dimpotrivă, slab(ă) la învăţătură;
• eşti diferit(ă).

Ce este cyberbullyingul

De când o parte impotantă a vieţilor noastre s-a mutat în online, s-a mutat şi bullyingul. Cyber se referă la tot ceea ce presupune spaţiul virtual: SMS-uri, Whatsapp-uri, mesaje pe mail sau pe Social Media etc. De când avem telefoane mai mult sau mai puţin performante, şi acestea pot fi folosite ca să facă rău.

 

Şi bullyingul online are mai multe categorii.

Hărţuirea:

• când sunt trimise mesaje vulgare, furioase sau jignitoare, în mod repetat, unei persoane, în privat sau într-un grup;
• când sunt trimise, ocazional sau repetat, imagini sexuale sau fotografii nud.

Denigrarea:

• când sunt postate mesaje jignitoare sau denigratoare despre cineva, mesaje care îl pun într-o lumină proastă sau prin care râd de el;
• când sunt împrăştiate minciuni despre cineva;
• când sunt distribuite imagini neplăcute, care pot face pe cineva să se simtă ruşinat;
• când sunt trimise în numele cuiva informaţii sau fotografii care îl denigrează; de exemplu, atunci când cineva face un cont cu numele tău şi face postări care îi face pe alţii să râdă de tine.

Agresiunea verbală:

• când sunt trimise mesaje ameninţătoare, care înfricoşează;
• când sunt trimise mesaje de ameninţare, în privat sau pe un grup.

Excluderea:

• când cineva este eliminat de pe un grup şi este făcut să sufere pentru că a fost dat deoparte.

Păcălirea şi dezvăluirea:

• când sunt cerute imagini sau date despre cineva pentru ca apoi acestea să fie făcute publice.

Exemplu: există situaţii în care unii băieţi le cer fetelor fotografii cu ele dezbrăcate, iar apoi le dau prietenilor ca să râdă sau le pun pe grupuri foarte mari de oameni.

Porn Revenge:

Când sunt publicate fotografii compromiţătoare cu fost iubită sau fostul iubit, ca răzbunare după despărţire.

Un studiu făcut de Salvaţi Copiii arată că peste jumătate dintre elevii din România au primit mesaje umilitoare sau de hărţuire în mediul online, devenind astfel victime ale cyberbullingului.

Pericolele bullyingului şi cyberbullyingului

De obicei, când vorbim de bullying, există un agresor principal care este pe o poziţie de superioritate faţă de victimă. Este ori mai puternic, ori mai important.

Agresorul are, de multe ori, şi câţiva suporteri. Sunt cei care, de exemplu, râd când acesta îl îmbrânceşte pe copilul pe care a ales să îl chinuie.

Mai există şi martorii pasivi, cei care văd ce se petrece, dar nu intervin şi copiii care aleg să susţină victima – cei care merg şi o alină după ce a fost agresată, merg şi cer ajutorul unui adult pentru ea sau îi opresc pe agresori.

Deşi prea puţin discutat şi fără prea multă intervenţie din partea celor care ar trebui să intervină, bullyingul – fie el online sau offline – provoacă suferinţe majore victimelor:

• frică;
• supărare;
• ruşine:
• nu reuşescă să mai doarmă;
• îşi pierd pofta de mâncare;
• devin foarte trişti şi pot ajunge în depresie sau să dezvolte diverse boli psihice.

În cazurile foarte grave victimele nu reuşesc să mai vadă soluţiile de ieşire din aceste situaţii, nu cer ajutorul celor din jur şi ajung la suicid.

Cum te poţi apăra în faţa agresorilor

Când simţi că devii ţinta unei forme de bullying pare că tot universul este împotriva ta, că eşti singur, fără niciun sprijin. Este doar o impresie şi este primul lucru cu care trebuie să lupţi.

E extrem de important să vorbeşti cu oameni care nu fac parte din cercul de agresori sau de susţinători ai lor şi despre care ştii că te pot ajuta: părinţi, fraţi/surori, profesori, prieteni.

Apoi, ai grijă de informaţiile personale. Nu le împărtăşi cu nimeni, mai ales în mediul online: mesagerie, blog, chat room etc.

Nici parolele nu trebuie spuse niciodată, nimănui. Prietenii şi iubiţii nu fac excepţie. Parolele sunt formula ta de siguranţă în mediul online.

Dacă primeşti vreun mesaj de ameninţare, nu răspunde. Pentru cineva rău-voitor orice reacţie din partea ta înseamnă o victorie. Salvează mesajul şi arată-l cuiva în care ai încredere, iar dacă ai de-a face cu ameninţări grave, blochează sau raportează persoana respectivă.

Nu deschide mail-uri de la necunoscuţi sau de la oameni despre care ştii deja că îţi vor răul.

Nu posta nimic pe internet din ceea ce nu vrei ca alţii să vadă. Nimic nu este în controlul tău în mediul online şi orice informaţie postată, chiar şi despre care tu crezi că e doar pentru un grup limitat de prieteni, poate fi preluată cu uşurinţă. Se pot face print screen-uri care apoi se pot redistribui.

Sună la Telefonul copilului – 116111 sau scrie la telefonulcopilului@telefonulcopilului.ro. Cei de acolo te pot ajuta cu sfaturi şi consiliere dacă treci printr-o situaţie de bullying.

Cum poţi preveni bullyingul

Poate nu eşti tu ţinta bullyingului, dar asişti la astfel de lucruri. Dacă nu iei nicio măsură te transformi în martor pasiv şi, indirect, încurajezi agresorii să continue. Apoi, simpla ta prezenţă acolo reprezintă pentru victimă o contribuţie la suferinţa sa şi o paralelă cu agresorul.

Este foarte important să nu fii un martor pasiv, ci să acţionezi astfel încât să arăţi că nu eşti de acord cu agresorul şi nu încurajezi astfel de comportamente. Poţi să spui că nu eşti de acord cu ce se întâmplă. Poţi să încerci să convingi agresorul să se oprească. Dacă te temi să intervii în acest fel este important să anunţi persoane care au autoritatea să intervină. Apoi, după ce agresiunea a luat sfârşit, mergi alături de victimă, spune-i că îţi pare rău că a păţit aşa ceva. Pentru cei aflaţi într-o astfel de situaţie este extrem de important să ştie că nu sunt părăsiţi sau ignoraţi.

Citeşte şi: Cum te prinzi că un profil de pe net e fals – CDT – Cu De Toate (ajungemmari.ro)