Select Your Style

Choose your layout

Color scheme

Cum te prinzi că o ştire e falsă

Un om informat este un om puternic. Orice am avea de făcut, oriunde am merge avem nevoie să fim cât mai corect informaţi. Dacă mergem, de exemplu, într-o ţară străină e necesar să ştim care sunt regulile acolo ca să nu ne trezim cu vreo amendă sau chiar mai rău. Dacă mergem la vot trebuie să ştim care sunt candidaţii, ce istoric au şi cum susţin că ne vor ajuta. De când ne luăm informaţiile mai mult de pe internet nu mai putem fi siguri de ceea ce citim sau vedem, aşa că e bine să ştii cum te prinzi că o ştire e falsă.

Cum faci diferenţa între informaţii, divertisment şi opinii

Când avem de-a face cu un film sau desene animate, lucrurile sunt clare. Ştim că e vorba de ficţiune şi luăm lucrurile ca atare.

Dacă privim la un reality show, lucrurile nu mai sunt la fe de clare. Avem tendinţa să credem că ceea ce vedem este real, dar în acest caz vorbim de o realitate construită pentru o emisiune, nicidecum de viaţa de zi cu zi. De cele mai multe ori personajele sunt actori sau sunt oameni plătiţi să participe la show-ul respectiv şi dirijaţi de un regizor.

Emisiunile de tip concurs, cele de talente sau cele sportive, multe dintre clipurile realizate de youtuberi nu sunt informative, ci de divertisment. Dacă un youtuber îşi dă cu părerea despre cât de bine sau de rău cântă un artist, Selly să zicem, aici este vorba de o opinie, nicidecum o informaţie. La fel, dacă un politician vorbeşte despre ce influenţă pot avea cele mai noi măsuri luate de Guvern, avem de-a face cu părerea lui, nu cu o informaţie. Opiniile nu sunt nici adevărate, nici false. Pot semăna sau pot fi complet diferite, dar nu pot fi catalogate drept adevărate sau false.

Cum te prinzi că o ştire e falsă

Cu toţii am fost minţiţi la un moment dat de un prieten. Ce ai simţit când ţi-ai dat seama de asta? La fel se resimt şi informaţiile false care ajung la tine, fie că le afli direct sau indirect.

Iar în prezent pot fi modificate atât informaţiile scrise, cât şi cele video sau audio. Textul poate fi schimbat, vocea poate fi îngroşată sau subţiată, chiar şi imaginile video pot fi schimbate. Un discurs poate fi decupat din mai multe momente şi remontat astfel încât să pară că omul respectiv spune cu totul şi cu totul altceva. Până şi delfinii au ajuns să înoate pe canalele din Veneţia.

 

Fotografiile sunt modificate atât de mult şi atât de simplu încât nu-ţi trebuie vreun talent în această direcţie. De câte ori ţi s-a întâmplat să admiri pe cineva pe Facebook sau Instagram şi să nu-l recunoşti când îl întâlneşti faţă în faţă? Sunt o mulţime de aplicaţii cu care poţi să-ţi ascunzi urmele de acnee de pe faţă, să-ţi ridici pomeţii sau să-i subţiezi coapsele şi astea sunt doar câteva mici exemple.

O informaţie corectă trebuie să răspundă la 5 mari întrebări: Cine? Ce? Când? Unde? Cum? şi eventual la o a şasea întrebare: De ce? Aşa că înainte să fugi să iei bilete la o loterie cu câştiguri sigure sau să dai mai departe o ştire care ţi se pare interesantă, pune-ţi câteva întrebări simple şi caută răspunsurile.

  • Cine zice? Cine e autorul mesajului? – Faptul că apare pe un site, fie el şi al unei publicaţii cunoscute, nu mai e suficient de credibil. Dacă autorul informaţiei este anonim, nu are nume şi prenume, e deja un semn că ceva nu este în regulă. Dacă are nume şi prenume, caută să vezi dacă găseşti date care să arate că există cu adevărat – fotografii şi alte informaţii despre ea.
  • De unde ştie? – Dacă cel care dă informaţia mai departe nu spune nimic despre sursa ei este un alt semn că ar trebui să mai cauţi puţin înainte să crezi că ai de-a face cu ceva real. Dacă spune sursa, verific-o, fie că vorbim de o persoană cu nume şi prenume, fie că vorbim de un site. Dacă nu apare o sursă citată, alege cele mai importante cuvinte din ştire şi caută-le pe Google. Dacă nu apare nicăieri altundeva sau doar în locuri la fel de nesigure, sunt şanse mari ca ştirea să fie falsă.
  • Verifică data evenimentului. De multe ori au fost publicate ca noi informaţii vechi de mulţi ani.
  • Verifică dacă fotografia este autentică. Poţi salva imaginea pe calculator şi apoi să o încarci în Google Images. Vezi dacă şi unde a mai apărut respectiva fotografie. Poţi descoperi că aceasta nu are nicio legătură cu ştirea tocmai găsită.
  • Verifică imaginile video. În ultimii ani a devenit tot mai uşoară modificarea imaginilor video. Se pot înlocui persoane, peisaje, obiecte. Dacă vorbim de Deep Fake vorbim deja de trucaje atât de fine încât se pot pune cuvinte în gura unei persoane fără ca aceasta să le fi spus vreodată sau se pot schimba gesturile pe care aceasta le face.

Citeşte şi: Cum vorbeşti cu oamenii pe net – CDT – Cu De Toate (ajungemmari.ro)

No Comments

Comments are closed.

To Top