Eşti fericit. Ai luat interviul la jobul pe care ţi-l doreai, salariul e OK, doar că viitorul angajator ţi-a propus să munceşti la negru, fără contract de muncă, ca să-ţi poată oferi banii pe care ţi-i doreşti. Tentaţia e mare, că doar ştim toţi cât de mari sunt cheltuielile, dar înainte să baţi palma, citeşte puţin despre riscurile pe care le implică munca la negru şi abia apoi ia o decizie.

Ce e un contract de muncă şi care sunt regulile ce trebuie respectate

Contractul de muncă este un act juridic încheiat în formă scrisă care dovedeşte statutul de angajare legal şi care stabileşte raporturile de muncă între angajat şi angajator, amândoi având o serie de drepturi şi de obligaţii recunoscute conform legii şi care trebuie respectate. Trebuie realizat în 2 exemplare şi semnat de ambele părţi.

Contractul stabileşte:

• tipul de muncă;
• perioada în care se desfăşoară munca;
• programul de lucru;
• responsabilităţile angajatului;
• locaţia;
• salariul;
• beneficii oferite – asigurare privată de sănătate, cursuri de calificare / dezvoltare, tichete de masă, prime de sărbători etc.;
• condiţiile generale de muncă.

În funcţie de durată, contractul poate fi de 2 feluri:

• pe o perioadă nedeterminată de timp;
• pe o perioadă de timp prestabilită, dar care poate fi prelungită, dar care nu poate depăşi 36 de luni.

După norma de lucru, contractul poate fi:

• cu normă întreagă (full time) – 8 ore de muncă pe zi;
• cu normă parţială (part time) – cel puţin 2 ore de muncă pe zi.

Există şi contractul de ucenicie la locul de muncă în care angajatorul se obligă ca, pe lângă plata unui salariu, să asigure şi formarea profesională într-o anumită meserie.

Contractul de prestări servicii se încheie atunci când activitatea prestată este una punctuală.

Contractul de drepturi de autor se încheie atunci când nu faci o muncă constantă.

Orice contract de muncă trebuie înregistrat de angajator înainte de începerea muncii efective. Dacă eşti chemat la muncă înainte de semnarea contractului ceva nu este în regulă. În plus, unul dintre contractele semnate de ambele părţi trebuie să ajungă la tine.

În România vârsta minimă de la care te poţi angaja este de 15 ani, dar ai nevoie de acordul scris al părinţilor şi te poţi angaja doar pe o poziţie care nu îţi pune în pericol sănătatea sau dezvoltarea profesională. De la 16 ani te poţi angaja fără acordul părinţilor.

Durata normală a timpului de muncă este de 8 ore pe zi şi de 40 de ore pe săptămână. Tinerii care nu au împlinit 18 ani pot munci doar 6 ore pe zi, adică 30 de ore pe săptămână.

Orele suplimentare, care nu sunt compensate prin timp liber, nu pot depăşi 48 de ore pe săptămână şi trebuie plătite suplimentar, cu un spor de 75% din valoarea de bază. Mai exact, fiecare oră suplimentară trebuie plătită cu cel puţin 175% şi nu poţi fi obligat de angajator să accepţi să lucrezi suplimentar.

Dacă timpul de lucru este mai mare de 6 ore pe zi ai dreptul la o pauză de masă de cel puţin 30 de minute, care se adaugă la orele de muncă din contract.

Munca realizată între orele 22.00 şi 06.00 este considerată muncă de noapte, iar cei care lucrează în astfel de condiţii trebuie să beneficieze de una dintre cele 2 facilităţi:

• spor pentru munca prestată în timpul nopţii, de 25% din salariul de bază (orele de noapte trebuie plătite cu 125%) dacă timpul astfel lucrat reprezintă cel puţin 3 ore pe noapte din timpul normal de lucru;
• program de lucru redus cu o oră faţă de durata normală a zilei de muncă pentru zilele în care se efectuează cel puţin 3 ore de muncă de noapte, fără ca acest lucru să ducă la scăderea salariului de bază.

Durata minimă a concediului de odihnă este de 20 de zile lucrătoare, iar acestea trebuie să-ţi fie acordate, adică să fie libere şi plătite.

Contract de muncă vs muncă la negru. Cum e mai bine?

Spuneam la început că poate fi tentant să accepţi să munceşti la negru cu gândul la banii pe care, la prima vedere, îi primeşti în plus. În realitate, o să vezi că, de fapt, pierderile reale sunt mult mai mari. La fel sunt şi dezavantajele şi riscurile.

• Nu îţi este asigurată protecţia muncii. Dacă păţeşti ceva în timpul programului de lucru angajatorul nu îşi asumă responsabilitatea.
• Nu eşti asigurat la sistemul public de sănătate.
• Nu ai parte de concediu medical.
• Nu ai parte de concediu de odihnă şi nici de zilele libere legale.
• Nu primeşti indemnizaţie de şomaj, ajutorul financiar acordat de stat pe o perioadă de la 6 până la 12 luni de zile în cazul în care rămâi fără loc de muncă.
• Nu contribui la sistemul de pensii.
• Nu primeşti indemnizaţie pentru concediul de maternitate, creşterea copilului sau îngrijirea copilului bolnav.
• Nu poţi accesa credite bancare, în caz că vrei să-ţi cumperi o casă sau o maşină, de exemplu.
• Nu ţi se adună vechimea în muncă, pe baza căreia se pot primi sporuri salariale.
• Poţi fi amendat cu o sumă cuprinsă între 500 şi 1.000 de lei.

Citeşte şi: Cum ştii ce meserie ţi se potriveşte – CDT – Cu De Toate (ajungemmari.ro)