De câte ori ţi s-a spus să nu te mai plângi, că eşti copil/tânăr şi nu ai probleme reale? De câte ori ţi s-a spus că alţii o duc mai rău ca tine şi nu îşi mai plâng atâta de milă? Sau că trebuie să ai note foarte bune, să asculţi o muzică „cuminte”, să fii mereu pe placul adulţilor, să faci şi să fii tot ceea ce-şi doresc ei pentru tine. Sunt o mulţime de lucruri care ne pot stresa indiferent de vârsta noastră, iar anxietatea în rândul adolescenţilor poate afecta grav viaţa acestora.

Ce este anxietatea şi cum se manifestă la adolescenţi

Anxietatea este o problemă des întâlnită şi la toate vârstele. Deşi de multe ori sunt trataţi superficial la acest capitol, copiii şi adolescenţii au o mulţime de griji: notele, viitorul, felul în care arată, dragostea, relaţiile de prietenie şi cele cu părinţii. E o listă atât de lungă.

Iată care sunt tipurile de anxietate întâlnite în rândul tinerilor:

• Anxietatea generalizată – se caracterizează prin temeri legate de situaţile de zi cu zi, de ceea ce trăieşti în general.
• Anxietatea socială – este teama de a te afla în public sau la orice eveniment unde oamenii ar putea să te judece.
• Anxietatea de separare – este teama de a fi departe de casă sau de persoana iubită, fie ea reprezentată de un părinte, o rudă, un prieten bun sau iubitul/iubita.
• Fobiile – frica accentuată faţă de diverse lucruri sau situaţii: divorţul părinţilor, întunericul, injecţiile, înălţimea, răpirea de către un străin etc.

 

La nivel de bază anxietatea nu e un lucru rău. Ea este cea care te face să fii atent la potenţialele pericole, care te ajută să le eviţi şi să rămâi în siguranţă. Pericolul nu este neapărat ceva ce îţi pune viaţa în pericol. La adolescenţi pericolul poate fi reprezentat şi de notele mici, de testele şi examenele programate, de ruperea unei prietenii, de despărţirea de iubit sau iubită, orice poate fi o ameninţare la starea ta de bine.

Dacă starea de agitaţie devine însă permanentă, atunci gradul de anxietate creşte şi există riscul apariţiilor problemelor de sănătate.

Iată care sunt lucrurile care arată că gradul tău de anxietate e mai ridicat decât ar trebui:

• Eşti mereu îngrijorat sau te temi de orice se întâmplă în fiecare zi.
• Eşti irascibil în cea mai mare parte a timpului.
• Eşti mai mereu obosit şi ai dificultăţi de concentrare sau memorare.
• Eviţi să participi la lucruri noi sau ceva mai dificile.
• Începi să eviţi să te mai întâlneşti cu prietenii, colegii sau să ajungi în grupuri mari de oameni.
• Simţi că respiraţia ta e rapidă şi parcă superficială, nu poţi respira adânc.
• Transpiri mult, pulsul este ridicat şi simţi dureri în piept.
• Ai dureri de stomac, simţi că ţi-e greaţă, ai probleme de digestie sau îţi simţi mereu gura uscată.
• Nu poţi dormi, ai insomnii.

E nevoie să ştii că anxietatea nu are nicio legătură cu puterea sau curajul unui om. Şi cei mai curajoşi şi puternici dintre noi se pot confrunta cu asta. Important este să o recunoaştem şi să cerem ajutorul, fie cuiva în care avem încredere şi ştim că nu ne va judeca, fie unui psihoterapeut.

Poţi încerca şi tu câteva lucruri care să te ajute în scăderea gradului de anxietate:

1. Fă un exerciţiu de relaxare. Trage adânc aer în piept până simţi că ţi s-au umplut plămânii, apoi expiră încet până elimini tot aerul. Repetă lucrul ăsta timp de 1, 2 sau chiar 3 minute. Oxigenarea bună a creierului are, printre altele, rol de calmare şi relaxare.
2. Fă sport. Nu trebuie să mergi la sală, să tragi 2 ore de fiare şi nici să alergi maratoane, dar 20 de minute pe zi te vor ajuta să eliberezi energie şi, odată cu ea, mai elimini şi din griji.
3. Fii atent la ce mănânci. Mâncarea de la fast food, dulciurile, cafeaua, băuturile carbogazoase sunt şi ele surse care sporesc starea de agitaţie. Încearcă să le reduci sau chiar să le elimini şi vei vedea efectele inclusiv asupra somnului, care va fi mai odihnitor.
4. Vorbeşte cu cineva. Nu te închide în cameră, nu te izola. Chiar dacă nu îţi place să fii înconjurat de oameni, găseşte un om cu care să poţi vorbi liniştit despre ceea ce simţi.
5. Ieşi la plimbare. Fie că dai o tură de parc sau te plimbi pe străduţele din oraş, plimbă-te pe jos 30-40 de minute. Faci mişcare, oxigenezi creierul şi îţi poţi pune mai uşor ordine în gânduri.
6. Gândeşte-te la lucrurile bune pe care le faci. Nu trebuie să descoperi leacul unei boli mortale ca să fii mândru de tine. Poţi să fii mulţumit pentru că ai făcut sport azi, pentru că ţi-ai sunat un prieten, pentru că au răsărit ghioceii în grădină sau pentru că ai văzut un nor în formă de unicorn.

Citeşte şi: Ce faci când nu eşti bine cu tine – CDT – Cu De Toate (ajungemmari.ro)